Derivata de 2 ori...
Moderators: Bogdan Posa, Laurian Filip, Beniamin Bogosel, Radu Titiu, Marius Dragoi
Derivata de 2 ori...
Fie \( f: I \subseteq {\mathbb R} \rightarrow {\mathbb R} \) o functie de 2 ori derivabila in \( x_0\in I \).
Demonstrati ca \( \lim_{h \to 0} \frac {f(x_0 + h) + f(x_0 - h) - 2f(x_0)} {h^2} = f\prime\prime (x_0) \).
Demonstrati ca \( \lim_{h \to 0} \frac {f(x_0 + h) + f(x_0 - h) - 2f(x_0)} {h^2} = f\prime\prime (x_0) \).
- Cezar Lupu
- Site Admin
- Posts: 612
- Joined: Wed Sep 26, 2007 2:04 pm
- Location: Bucuresti sau Constanta
- Contact:
Draga Lavinia, sigur functia ta nu este de clasa \( C^{3}(\mathbb{R}) \)?
Daca e asa cum cred eu, atunci problema are urmatoarea
Solutie.
Aplicand de doua ori formula lui Taylor in jurul punctului \( x_{0} \), vom obtine existenta punctelor \( c_{1}\in (x_{0},x_{0}+h) \) si \( c_{2}\in (x_{0}-h, x_{0}) \) astfel incat
\( f(x_{0}+h)=f(x_{0})+\frac{f\prime(x_{0})}{1!}h+\frac{f^{(2)}(x_{0})}{2!}h^{2}+\frac{f^{(3)}(c_{1})}{3!}h^{3} \)
si
\( f(x_{0}-h)=f(x_{0})-\frac{f\prime(x_{0})}{1!}h+\frac{f^{(2)}(x_{0})}{2!}h^{2}-\frac{f^{(3)}(c_{2})}{3!}h^{3} \) de unde vom obtine
\( \frac{f(x_{0}+h)+f(x_{0}-h)-2f(x_{0})}{h^{2}}=f^{(2)}(x_{0})+\frac{h}{3}\left(f^{(3)}(c_{1})-f^{(3)}(c_{2})\right) \).
Acum trecand la limita si tinand cont de faptul ca \( f^{(3)} \) este continua rezulta concluzia noastra. \( \qed \)
Daca e asa cum cred eu, atunci problema are urmatoarea
Solutie.
Aplicand de doua ori formula lui Taylor in jurul punctului \( x_{0} \), vom obtine existenta punctelor \( c_{1}\in (x_{0},x_{0}+h) \) si \( c_{2}\in (x_{0}-h, x_{0}) \) astfel incat
\( f(x_{0}+h)=f(x_{0})+\frac{f\prime(x_{0})}{1!}h+\frac{f^{(2)}(x_{0})}{2!}h^{2}+\frac{f^{(3)}(c_{1})}{3!}h^{3} \)
si
\( f(x_{0}-h)=f(x_{0})-\frac{f\prime(x_{0})}{1!}h+\frac{f^{(2)}(x_{0})}{2!}h^{2}-\frac{f^{(3)}(c_{2})}{3!}h^{3} \) de unde vom obtine
\( \frac{f(x_{0}+h)+f(x_{0}-h)-2f(x_{0})}{h^{2}}=f^{(2)}(x_{0})+\frac{h}{3}\left(f^{(3)}(c_{1})-f^{(3)}(c_{2})\right) \).
Acum trecand la limita si tinand cont de faptul ca \( f^{(3)} \) este continua rezulta concluzia noastra. \( \qed \)
Last edited by Cezar Lupu on Tue Mar 25, 2008 7:41 pm, edited 1 time in total.
An infinite number of mathematicians walk into a bar. The first one orders a beer. The second orders half a beer. The third, a quarter of a beer. The bartender says “You’re all idiots”, and pours two beers.
- Alin Galatan
- Site Admin
- Posts: 247
- Joined: Tue Sep 25, 2007 9:24 pm
- Location: Bucuresti/Timisoara/Moldova Noua
- Alin Galatan
- Site Admin
- Posts: 247
- Joined: Tue Sep 25, 2007 9:24 pm
- Location: Bucuresti/Timisoara/Moldova Noua
Am reusit sa fac problema, dar cu conditia suplimentara ca f sa fie derivabila. Altfel, f" nici nu are sens. Deci f nu trebuie neaparat sa fie din \( C^3 \).
Fie \( \psi(h)=\frac{f(x+h)-f(x)}{h}-f\prime(x) \) pt. \( h\neq 0 \) si 0 in 0.
Voi arata ca \( \psi \) e derivabila(se pune problema derivabilitatii doar in 0).
Avem \( \lim_{h\to 0}\frac{\psi(h)-\psi(0)}{h-0}=\lim_{h\to 0}\frac{\psi(h)}{h}=\lim_{h\to 0}\frac{f(x+h)-f(x)-hf\prime(x)}{h^2}=\lim_{h\to 0}\frac{f\prime(x+h)-f\prime(x)}{2h}=\frac{f\prime\prime(x)}{2} \) (am aplicat l'Hospital)
Deci \( \psi\prime(0)=\frac{1}{2}f\prime\prime(x) \)
Avem ceva de genul ce a facut Cezar la Taylor:
\( f(x+h)-f(x)-hf\prime(x)=h\psi(h) \)
\( f(x-h)-f(x)+hf\prime(x)=-h\psi(-h) \)
De aici obtinem \( \lim_{h\to 0}\frac{f(x+h)+f(x-h)-2f(x)}{h^2}=\lim_{h\to 0}\frac{\psi(h)-\psi(-h)}{h}=2\psi\prime(0)=f\prime\prime(x) \)
Fie \( \psi(h)=\frac{f(x+h)-f(x)}{h}-f\prime(x) \) pt. \( h\neq 0 \) si 0 in 0.
Voi arata ca \( \psi \) e derivabila(se pune problema derivabilitatii doar in 0).
Avem \( \lim_{h\to 0}\frac{\psi(h)-\psi(0)}{h-0}=\lim_{h\to 0}\frac{\psi(h)}{h}=\lim_{h\to 0}\frac{f(x+h)-f(x)-hf\prime(x)}{h^2}=\lim_{h\to 0}\frac{f\prime(x+h)-f\prime(x)}{2h}=\frac{f\prime\prime(x)}{2} \) (am aplicat l'Hospital)
Deci \( \psi\prime(0)=\frac{1}{2}f\prime\prime(x) \)
Avem ceva de genul ce a facut Cezar la Taylor:
\( f(x+h)-f(x)-hf\prime(x)=h\psi(h) \)
\( f(x-h)-f(x)+hf\prime(x)=-h\psi(-h) \)
De aici obtinem \( \lim_{h\to 0}\frac{f(x+h)+f(x-h)-2f(x)}{h^2}=\lim_{h\to 0}\frac{\psi(h)-\psi(-h)}{h}=2\psi\prime(0)=f\prime\prime(x) \)
E suficient o dată L'Hospital şi de două ori definiţia derivatei, enunţul fiind cel iniţial.bae wrote:Hai sa ma bag si eu in discutie, ca vad ca s-a ajuns la clasa \( C^3 \): pai daca functia este de clasa \( C^2 \) se aplica L'Hospital de doua ori si gata!
Sau, se poate aplica Taylor cu restul lui Peano.
- Alin Galatan
- Site Admin
- Posts: 247
- Joined: Tue Sep 25, 2007 9:24 pm
- Location: Bucuresti/Timisoara/Moldova Noua
Din chiar definiţia derivatei a doua, f este derivabilă într-o vecinătate a punctului \( x_0 \). Enunţul este deci corect (lipseşte eventual doar faptul că I este interval deschis conţinând \( x_0 \)).Alin Galatan wrote:Dar cum se defineste a doua derivata, daca consideram f' ca fiind o functie derivabila doar in \( x_0 \)? Pentru a exista derivata, trebuie sa existe \( f\prime(x+h) \) macar pe o vecinatate a lui x.
- Alin Galatan
- Site Admin
- Posts: 247
- Joined: Tue Sep 25, 2007 9:24 pm
- Location: Bucuresti/Timisoara/Moldova Noua
- Cezar Lupu
- Site Admin
- Posts: 612
- Joined: Wed Sep 26, 2007 2:04 pm
- Location: Bucuresti sau Constanta
- Contact:
Puteti da mai multe detalii? Ca m-ati facut curios.aleph wrote:E suficient o dată L'Hospital şi de două ori definiţia derivatei, enunţul fiind cel iniţial.
Sau, se poate aplica Taylor cu restul lui Peano.
Last edited by Cezar Lupu on Tue Mar 25, 2008 10:57 pm, edited 2 times in total.
An infinite number of mathematicians walk into a bar. The first one orders a beer. The second orders half a beer. The third, a quarter of a beer. The bartender says “You’re all idiots”, and pours two beers.
Este exact solutia inițială dar cu restul lui Peano (în loc de Lagrange):Cezar Lupu wrote:Puteti da mai multe detalii? Ca m-ati facut curios.aleph wrote:E suficient o dată L'Hospital şi de două ori definiţia derivatei, enunţul fiind cel iniţial.
Sau, se poate aplica Taylor cu restul lui Peano.
http://eom.springer.de/t/t092300.htm
Nu trebuie să foloseşti restul lui Peano decât dacă vrei să aplici Taylor.
Problema iniţiala are însă soluţie de un rând:
\( \lim_{h\rightarrow0}\frac{f(x_{0}+h)+f(x_{0}-h)-2f(x_{0})}{h^{2}}
\overset{L^{\prime}H}{=}\lim_{h\rightarrow0}\frac{f^{\prime}(x_{0}
+h)-f^{\prime}(x_{0}-h)}{2h}= \)
\( =\lim_{h\rightarrow0}\left( \frac{f^{\prime}(x_{0}+h)-f^{\prime}(x_{0})}{2h}+\frac{f^{\prime}(x_{0}-h)-f^{\prime}(x_{0})}{-2h}\right)= \)
\( =\frac{1}{2}f^{\prime\prime}(x_{0})+\frac{1}{2}f^{\prime\prime}(x_{0})=f^{\prime\prime}(x_{0}). \)
Problema iniţiala are însă soluţie de un rând:
\( \lim_{h\rightarrow0}\frac{f(x_{0}+h)+f(x_{0}-h)-2f(x_{0})}{h^{2}}
\overset{L^{\prime}H}{=}\lim_{h\rightarrow0}\frac{f^{\prime}(x_{0}
+h)-f^{\prime}(x_{0}-h)}{2h}= \)
\( =\lim_{h\rightarrow0}\left( \frac{f^{\prime}(x_{0}+h)-f^{\prime}(x_{0})}{2h}+\frac{f^{\prime}(x_{0}-h)-f^{\prime}(x_{0})}{-2h}\right)= \)
\( =\frac{1}{2}f^{\prime\prime}(x_{0})+\frac{1}{2}f^{\prime\prime}(x_{0})=f^{\prime\prime}(x_{0}). \)
- Alin Galatan
- Site Admin
- Posts: 247
- Joined: Tue Sep 25, 2007 9:24 pm
- Location: Bucuresti/Timisoara/Moldova Noua