Baraje 2009 Problema 3
Moderators: Laurian Filip, Filip Chindea, maky, Cosmin Pohoata
-
Aelius Pop
- Euclid
- Posts: 22
- Joined: Sat Nov 08, 2008 3:22 pm
- Location: Arad
Baraje 2009 Problema 3
Fie A o multime finita de nr reale strict pozitive cu proprietatea ca pentru orice nr real \( a>0 \) multimile \( \lbrace x \in A|x>a\rbrace \) si \( \lbrace x \in A|x<\frac{1}{a}\rbrace \) au cardinalele de aceeasi paritate. Sa se arate ca produsul elementelor multimii A este 1.
- Laurian Filip
- Site Admin
- Posts: 344
- Joined: Sun Nov 25, 2007 2:34 am
- Location: Bucuresti/Arad
- Contact:
A este o multime finita deci exista M si m, maximul, respectiv minimul element din A.
Presupunem prin absurd ca \( M<\frac{1}{m} \) \( \to \) \( m > \frac{1}{M} \)
fie \( k > 0 \) a.i. \( m=\frac{1}{M}+k \)
fie \( y_n=M-\frac{1}{n} \)
Deoarece multimea este finita, si \( \lim_{n\to \infty}y_n=M \), exista un rang r astfel incat \( \forall n \geq r \) toate elementele din A in afara de M sunt mai mici decat \( y_n \)
deci pentru n mai mare decat acel rang, cardinalul lui \( \lbrace x \in A | x> y_n } \) este egal cu 1, asa ca cardinalul lui \( \lbrace x \in A | x< \frac {1}{y_n}} \) este impar deci nu poate fi nul.
Vom arata ca exista \( n_0>r \) astfel incat \( \frac{1}{y_{n_0}} < m \)
Presupunem ca nu exista.
\( \frac{1}{M-\frac{1}{n}} \geq m=\frac{1}{M}+k \)
\( \frac{1}{1-\frac{1}{Mn}} \geq 1+kM \)
\( 1 \geq 1-\frac{k}{n}-\frac{1}{Mn}+kM \)
\( k+M \geq nkM \)
\( \frac{k+M}{kM} \geq n \)
Contradictie, nu avem conditie de marginire pt n, deci exista \( n_0>r \) astfel incat \( \frac{1}{y_{n_0}} < m \)
Pentru \( a=y_{n_0} \) una dintre multimi are cardinalul 1 iar cealalta are cardinalul 0.
Analog presupunem \( M> \frac{1}{m} \)
\( m=\frac{1}{M}+k \)
si ajungem la aceeasi contradictie.
Asadar \( M=\frac{1}{m}\to mM=1 \). Luand maximul si minimul multimii ramase ajungem ca si acelea inmultite au produsul 1.
Daca A are cardinalul par, ajungem la concluzia ca produsul e 1. Daca are are cardinalul impar, repetam procesul pana ajungem la 1 singur element. Inseamna ca celelelalte sunt jumate subunitar si jumate supraunitare. Luam a=1, si avem ca elementul ramas e egal cu 1.
Presupunem prin absurd ca \( M<\frac{1}{m} \) \( \to \) \( m > \frac{1}{M} \)
fie \( k > 0 \) a.i. \( m=\frac{1}{M}+k \)
fie \( y_n=M-\frac{1}{n} \)
Deoarece multimea este finita, si \( \lim_{n\to \infty}y_n=M \), exista un rang r astfel incat \( \forall n \geq r \) toate elementele din A in afara de M sunt mai mici decat \( y_n \)
deci pentru n mai mare decat acel rang, cardinalul lui \( \lbrace x \in A | x> y_n } \) este egal cu 1, asa ca cardinalul lui \( \lbrace x \in A | x< \frac {1}{y_n}} \) este impar deci nu poate fi nul.
Vom arata ca exista \( n_0>r \) astfel incat \( \frac{1}{y_{n_0}} < m \)
Presupunem ca nu exista.
\( \frac{1}{M-\frac{1}{n}} \geq m=\frac{1}{M}+k \)
\( \frac{1}{1-\frac{1}{Mn}} \geq 1+kM \)
\( 1 \geq 1-\frac{k}{n}-\frac{1}{Mn}+kM \)
\( k+M \geq nkM \)
\( \frac{k+M}{kM} \geq n \)
Contradictie, nu avem conditie de marginire pt n, deci exista \( n_0>r \) astfel incat \( \frac{1}{y_{n_0}} < m \)
Pentru \( a=y_{n_0} \) una dintre multimi are cardinalul 1 iar cealalta are cardinalul 0.
Analog presupunem \( M> \frac{1}{m} \)
\( m=\frac{1}{M}+k \)
si ajungem la aceeasi contradictie.
Asadar \( M=\frac{1}{m}\to mM=1 \). Luand maximul si minimul multimii ramase ajungem ca si acelea inmultite au produsul 1.
Daca A are cardinalul par, ajungem la concluzia ca produsul e 1. Daca are are cardinalul impar, repetam procesul pana ajungem la 1 singur element. Inseamna ca celelelalte sunt jumate subunitar si jumate supraunitare. Luam a=1, si avem ca elementul ramas e egal cu 1.
-
Aelius Pop
- Euclid
- Posts: 22
- Joined: Sat Nov 08, 2008 3:22 pm
- Location: Arad
- Beniamin Bogosel
- Co-admin
- Posts: 710
- Joined: Fri Mar 07, 2008 12:01 am
- Location: Timisoara sau Sofronea (Arad)
- Contact:
Definim functiile \( f,g : [1,\infty)\to \mathbb{N} \), \( f(x)=card\{y \in A | y>x\},\ g(x)=card\{y \in A | y<\frac{1}{x}\} \).
Din ipoteza \( f(x) \equiv g(x) (mod\ 2) \). Prin urmare, atunci cand i se modifica paritatea lui \( f(x) \) trebuie sa i se modifice si paritatea lui \( g(x) \). Adica daca \( a \in A \) rezulta ca si \( \frac{1}{a} \in A \). Deci produsul elementelor din \( A \) este 1.
(P.S. Am auzit din unele surse ca cineva ar fi dat un contraexemplu pentru problema asta... Este adevarat? Nu prea as crede.)
Din ipoteza \( f(x) \equiv g(x) (mod\ 2) \). Prin urmare, atunci cand i se modifica paritatea lui \( f(x) \) trebuie sa i se modifice si paritatea lui \( g(x) \). Adica daca \( a \in A \) rezulta ca si \( \frac{1}{a} \in A \). Deci produsul elementelor din \( A \) este 1.
(P.S. Am auzit din unele surse ca cineva ar fi dat un contraexemplu pentru problema asta... Este adevarat? Nu prea as crede.)
Yesterday is history,
Tomorow is a mistery,
But today is a gift.
That's why it's called present.
Blog
Tomorow is a mistery,
But today is a gift.
That's why it's called present.
Blog